Local
Criză energetică? Iaşul face profit din vânzarea de energie. Cărbunele ne va salva la iarnă
Sistemul de termoficare de la Iaşi a fost relansat în ultimii ani datorită investiţiilor semnificative cu bani europeni. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care autorităţile ieşene abordează într-o manieră relativ optimistă prognozata criză energetică din viitorul sezon rece. Investiţiile făcute la cele două centrale ale oraşului au contribuit, de exemplu, la faptul că, iarna trecută, Primăria a avut venituri mai mari din gestionarea sistemului faţă de cheltuieli, diferenţa fiind de 20 milioane lei, scrie „Ziarul de Iași”.
Acest lucru se datorează în special producţiei şi vânzării de energie electrică. Primăria poate desfăşura o astfel de activitate în condiţii de respectare a măsurilor de protecţie a mediului, în urma investiţiilor făcute. O analiză a municipalităţii arată că asigurarea agentului termic prin utilizarea cărbunelui generează cheltuieli mai mari faţă de gaz metan, dar, în acelaşi timp, şi veniturile sunt mai mari.
La sistemul de termoficare a Iaşului sunt racordate peste 23.000 de apartamente, respectiv aproape 20% din fondul locativ existent. La acestea se adaugă câteva sute de clădiri publice şi private: spitale, unităţi de învăţământ şi imobile deţinute de persoane particulare.
Trei proiecte majore de investiţii în sistemul de termoficare
Modernizarea celor două centrale de la Iaşi se desfăşoară pe parcursul a cel puţin două exerciţii bugetare europene. Prima etapă a demarat în 2010 şi a fost finalizată în 2016, finanţarea fiind asigurată prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu. Celelalte două proiecte sunt finanţate prin intermediul Programului Operaţional de Infrastructură Mare (POIM). Unul dintre proiectele POIM a fost finalizat în 2021, iar celălalt va fi implementat până la finalul anului 2023. În total, valoarea proiectelor trece pragul de 400 milioane lei, iar 85% din sumă reprezintă fonduri europene.
Principalele investiţii au vizat: retehnologizarea cazanelor de apă fierbinte şi a unui cazan de abur, montarea unei instalaţii de desulfurare, instalaţie de colectare uscată a cenuşii, retehnologizarea pompelor de transport, modernizarea magistralei dintre cele două centrale şi reabilitarea reţelelor termice din mai multe zone ale oraşului. Printre principalele beneficii ale investiţiilor se numără: reducerea noxelor şi pulberilor la jumătate, creşterea randamentului de funcţionare, creşterea eficienţei energetice şi reducerea cu 100% a pierderilor de apă pe tronsoanele reabilitate.
Modernizarea reţelelor termice s-a făcut pe un traseu de circa 40 km în cadrul celor trei proiecte, prin înlocuirea conductelor cu utilizarea de tehnologii noi care, potrivit Primăriei, permit livrarea agentului termic către consumatori „la parametrii cantitativi şi calitativi şi cu un impact minim asupra mediului, prin reducerea cantităţii de poluanţi”. Investiţiile cu bani europeni au fost completate cu proiecte derulate cu fonduri de la bugetul local sau prin intermediul unor programe guvernamentale.
Cheltuieli de peste 500 milioane lei iarna viitoare
Primăria îşi echilibrează cheltuielile legate de funcţionarea sistemului de termoficare prin vânzarea de energie electrică. Iaşul are două centrale: CET 1 Tudor Vladimirescu (situată în mun. Iaşi) şi CET 2 Holboca (situată la periferia Iaşului). Prima centrală funcţionează pe gaz metan, iar a doua pe cărbune. Ambele pot produce energie electrică, dar cantităţile sunt semnificativ diferite: la CET 1 se pot produce 4 MW/oră, iar la CET 2 cel puţin 50 MW/oră, potrivit reprezentanţilor societăţii care asigură managementul sistemului (Termoservice, firmă a Primăriei). La CET 2, cantitatea poate fi dublată, dar Primăria ar ieşi din parametrii stabiliţi pentru protecţia mediului (unul dintre cazanele de abur nu a fost retehnologizat). Potrivit autorităţilor locale, iarna trecută, cheltuielile cu agentul termic ale Iaşului au fost de circa 320 milioane lei, în contextul unor venituri de 340 milioane lei. Ultima sumă cuprinde cele 50 milioane lei încasate de la consumatori, 240 milioane lei din vânzarea de energie electrică, iar 50 milioane lei sprijin financiar de la guvern.
„Prin utilizarea sistemului bazat pe cărbune noi atragem venituri importante prin producerea de energie electrică, cu care putem echilibra şi sistemul naţional. Premierul a rămas plăcut surprins de faptul că Iaşul este singurul oraş din România care mai deţine o termocentrală funcţională, validată de organismele internaţionale, în ceea ce priveşte protecţia mediului, şi care utilizează cărbune superior (CET 2 Holboca, n.r.). În momentul de faţă nu mai există în România o centrală care să mai folosească huilă energetică”, a declarat recent primarul Mihai Chirica, după o întâlnire cu prim-ministrul Nicolae Ciucă pe tema situaţiei sistemelor de termoficare existente în oraşele mari.
Pentru următorul sezon rece, primarul a estimat cheltuieli totale pentru asigurarea agentului termic la o sumă de 535 milioane lei, o sumă semnificativ mai mare faţă de cea de anul trecut. În schimb, cheltuielile ar putea fi amortizate din nou prin vânzarea de energie electrică, dar rămâne de văzut ce cantitate şi în ce măsură va vinde municipalitatea pe piaţă.
„Avem nevoie de sprijinul guvernului pentru susţinerea financiară a acestei ierni şi avem promisiunea că se va întâmpla acest lucru, după modelul iernii trecute”, a mai spus primarul Chirica. În sezonul trecut, guvernul a alocat sume importante de bani în special pentru oraşele mari care au sisteme de termoficare la care sunt racordate zeci de mii de apartamente.
Primăria a încheiat deja contract pentru furnizarea de cărbune
Pentru asigurarea combustibilului necesar, Primăria a încheiat un contract cu Vitol SA Geneva. Preţul final al contractului va fi stabilit în cursul lunii septembrie, în funcţie de cotaţia internaţională a cărbunelui. În prezent, singurul cost cert este cel de transport (naval), descărcare, depozitare şi încărcare în vagoane, respectiv de 86 dolari pe tonă.
Este de aşteptat ca preţul pe tona de cărbune să fie de peste 400 dolari, având în vedere evoluţia pieţei. Aceste cheltuieli pentru asigurarea combustibilului sunt cumpletate cu alte 20 milioane lei pentru transportul cărbunelui pe calea ferată din portul Constanţa la CET Holboca. Nu în ultimul rând, trebuie susţinute salariile a 340 de angajaţi ai centralelor, la care se adaugă şi alte tipuri de cheltuielili care asigură funcţionarea sistemului de termoficare.
