Diferențe: Nicolina, suprasaturată de construcții. Bucium, în plină dezvoltare

Două cartiere din Iași se află la poli opuși în ceea ce privește dezvoltarea zonei rezidențiale. Specialiștii arată că în timp ce Nicolina este suprasaturată de construcții și nu mai are unde să se extindă decât în interior, Bucium este într-o continuă expansiune. Aceste informații au fost detaliate în noul Plan Urbanistic General (PUG) al Iașului.

Nicolina şi-a atins „capacitatea maximă de dezvoltare“

O axă de dezvoltare identificată de arhitecţi este Sud – Vest, care este în lungul străzii Nicolina, pârâului Nicolina şi căii ferate Iaşi – Vaslui. „Această zonă şi-a atins capacitatea maximă de dezvoltare urbanistică în extremitatea sudică, urmând a se efectua lucrări de reabilitare, im­plan­turi urbane şi reconversii ale zonei industriale“, se precizează în PUG.

Arhitecţii au precizat că „limita intravilanului coincide cu limita ad­ministrativă pe tot conturul“. „Car­tie­rul CUG s-a dezvoltat ca un tentacul în lungul căilor de comunicaţie cu locuinţe colective pe o parte şi combinatul pe cealaltă cu toate utilităţile urbane astfel încât a devenit o oportunitate pentru dezvoltările periurbane“, se mai arată în document.

În schimb, potrivit arhitecţilor, partea de le­gătură cu oraşul are mari rezerve de teren pe platoul Galata şi în zona Cicoarei. „Subzona Galata face legătura cu Miroslava şi centura sudică, (subzonă, n.r.) care s-a dezvoltat foarte mult până la ştergerea barierelor fizice între cele două li­mite administrative. Aici se vor dezvolta cu precădere locuinţe joase şi medii pe o tramă ordonată şi un relief favorabil“, spun arhitecţii.

Aceştia au adăugat că întregul areal de dezvoltare va fi conectat zonei centrale atât prin reţeaua stradală extinsă şi modernizată, cât şi prin implementarea programului trenului urban. „Axa centrală a zonei rezidenţiale va fi constituită dintr-o succesiune de trasee pietonale, orientate şi conectate prin intermediul unor pieţe urbane cu caracter de subcentru“, se afirmă în PUG.

Bucium – zonă de dezvoltare imobiliară

O altă axă de dezvoltare a oraşului este zona Sud – Est, în lungul şoselei Bucium. Arhitecţii spun că actuala tendinţă de dezvoltare imobiliară din zonă se va menţine, dar cu unele restricţii. De exemplu, se doreşte o limitare teritorială fermă a zonei prin stabilirea unei interdicţii definitive de construire „în afara limitelor stabilite prin PUG, inclu­zând interdicţia de constituire de trupuri suplimentare“. Alte două principii în abordarea dezvoltării zonei constau în trasarea structurii urbane principale („zonificare func­ţio­nală, schemă de trafic, magistrale de utilităţi“) şi etapizarea extinderii oraşului în teritoriu („urbanizarea zonei în trepte, după principiul ac­cesări unei zonei numai în momentul în care zona precedentă atinge un stadiu de dezvoltare avansat sau final“).

Arhitecţii au subliniat că PUG-ul prevede o mărire a intravilanului până la „suprapunerea cu limita administrativă cu mari in­serţii de zone împădurite ce se conservă şi extind prin interzicerea oricărei dezvoltări urbane în ariile protejate“. Potrivit PUG-ului, func­ţiunea preponderentă a zonei este locuirea urmată de industria alimentară, sănătate, servicii, culte şi agrement (parc tematic, parc zoo, sport, cazare, etc.).

Pasaj între Copou şi zona Şorogari – Ciric

Reglementările PUG-ului pentru zona Şorogari – Ciric (axa de dezvoltare Nord-Est) prevăd locuinţe, spaţii verzi, dotări de sănătate, învă­ţă­mânt, comerţ şi servicii. „Zona Şo­rogari – Ciric este despărţită de Copou printr-o zonă verde depresionară şi este necesară o legătură directă prin­tr-un pasaj între cele două zone“, se menţionează în document.

Arhitecţii spun că axa de dezvoltare Nord-Est este una „emergentă cu mari posibilităţi de creştere datorită în primul rând amplasamentului şi oportunităţile oferite de acesta“. Ei au subliniat că zona face legătura dintre oraş şi trei obiective importante: aeroport, zona de agrement Ciric şi Dorobanţi. „Trama stradală trebuie normată şi reabilitată mai ales pe porţiunea străzii Moara de Vânt. În rest, ea trebuie executată dimpreună cu utilităţile din aproape în aproape pe măsura ocupării tere­nurilor“, se precizează în PUG.

Arhitecţii mai propun reabilitarea spaţiilor publice din cadrul centrelor de cartier din zonă (Tătăraşi, Avia­ţiei, Doi Băieţi). „O altă măsură im­portantă este realizarea unei reţele de parcaje multietajate (sistem pa­letă de parcare) destinate locuitorilor cartie­relor. Aceste parcaje de cartier permit comasarea autovehiculelor şi eliberarea suprafeţelor necesare pentru amenajarea de spaţii verzi şi locuri de joacă“, se mai spune în document.

Va fi mutat Penitenciarul?

O importantă axă de dezvoltare identificată de arhitecţi este Viticultori – Copou (axa Nord-Vest). Potrivit specialiştilor, caracterul de zonă verde va fi păstrat şi consolidat prin măsu­rile care vor fi adoptate în protejarea unor arii precum parcul Copou, parcul Expoziţiei, Grădina Botanică şi zona universităţilor. „Pe flancul vestic este reglementat prin PUZ – Viti­cultori (parte componentă a PUG-ului, n.r.) o zonă întinsă de dezvol­tare imobiliară cu o tramă stradală rectangulară, ordonată şi regim de înălţime mediu pe locul fostelor ferme viticole abandonate“, au menţionat arhitecţii.

Ei spun că centrul de cartier al acestei zone este la nord de Grădina Botanică şi prevede o serie de dotări minimale pentru ca­pa­citatea preconizată. „Flancul estic se dezvoltă în lungul străzii Sărărie care are o rezervă de teren impropriu construcţiilor dar care prin intervenţii de consolidare a versantului ar putea răspunde presiunilor imobiliare“, se arată în PUG. În aceeaşi zonă, arhitecţii spun că se pot dezvolta sporturi de iarnă având în vedere de existenţa spaţiile împădu­rite. În zona centrală a Copoului, potrivit arhitecţilor, intervenţiile se vor supune „unor constrângeri“.

În acelaşi timp, ei vorbesc despre relocarea Penitenciarului şi a stadionului. „Singura rezervă de teren o con­stituie segmentul de nord a căii Copou – Aleea Sadoveanu şi reconversia unor dotări inadecvate: parte din unităţile militare abandonate, Penitenciarul de Maximă Siguranţă şi chiar stadionul după ce se va construi baza sportivă din şesul de vest al Bahluiului“, se arată în PUG. Pentru penitenciar, arhitecţii nu no­mi­nalizează noul amplasament, dar în document se precizează la un mo­ment dat că obiectivul va fi relocat în altă zonă „din judeţ“.