Infrastructură
O nouă contestație la autostrada Tg Frumos-Lețcani: diferență de doar câteva milioane de lei între oferte
Compania austriacă Strabag a depus o nouă contestație la licitația pentru construirea autostrăzii Târgu Frumos-Lețcani, parte din A8, contract câștigat de Danlin XXL. În prezent, Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) are în analiză patru sesizări: două ale Strabag și câte una din partea firmelor Makyol și Kalyon, ambele din Turcia. Strabag a înaintat noua sesizare, de 112 pagini, după ce a studiat dosarul de achiziție – anterior, accesul i-a fost refuzat pe motiv de confidențialitate a ofertei.
Lupta pentru contract a fost extrem de strânsă: între primele trei oferte financiare au fost diferențe cuprinse între 6 și 20 milioane de lei, iar departajarea s-a făcut la nivel tehnic. În context, amintim că valoarea de adjudecare a ajuns la 4,57 miliarde de lei pentru cei aproape 29 km ai autostrăzii. Tronsonul Târgu Frumos – Lețcani a rămas singurul segment din A8 în cazul căruia câștigătorul licitației nu a fost încă confirmat. Finanțarea ar urma să fie asigurată prin intermediul SAFE. Acest sector are o importanță semnificativă pentru ieșeni: traseul la nord de la Podu Iloaiei, tratat cu prioritate în cadrul proiectului, va avea rol de centură ocolitoare.

În noua sesizare, Strabag susține că Danlin s-ar baza pe un calendar de execuție nerealist și pe estimări care nu pot fi puse în practică în condiții normale de șantier. Compania reclamă că asocierea câștigătoare ar fi asumat termene foarte scurte pentru unele lucrări complexe, inclusiv pentru excavații, consolidări, poduri și pasaje, iar ritmul de lucru prezentat în ofertă ar depăși capacitățile reale ale utilajelor și echipelor care urmează să fie mobilizate în teren. Contestatarul afirmă că există neconcordanțe între programul de execuție, resursele declarate și cantitățile de lucrări care trebuie realizate.
- Strabag s-a clasat pe locul II la licitație cu o ofertă financiară de 5,1 miliarde de lei, dar cu punctaj tehnic maxim, la fel ca Danlin. În schimb, turcii de la Makyol și Kalyon au avut oferte financiare extrem de apropiate de cea a Danlin (4,58 și 4,59 față de 4,57 miliarde de lei ofertați de Danlin) dar au pierdut puncte la evaluarea tehnică, astfel că nu au prins primele două poziții în clasamentul final al licitației.
„Oferta este afectată de neconformități multiple și convergente: Programul de Lucrări (Graficul Gantt) nu este fundamentat tehnic și nu demonstrează realizarea contractului în termenele asumate — fie prin durate și productivități incompatibile cu resursele declarate, fie prin omiterea unor activități și constrângeri tehnologice obligatorii; soluția tehnică ofertată se abate, în mai multe puncte, de la cea impusă prin Studiul de Fezabilitate; anumite materiale și prețuri sunt neconforme ori neobișnuit de scăzute; iar, în privința unor cerințe, pretinsa conformitate a fost obținută abia prin modificarea ofertei în etapa clarificărilor — toate acestea făcând ca Propunerea Financiară să nu fie corelată cu o Propunere Tehnică fezabilă”, potrivit Strabag.
De asemenea, contestația susține că anumite prețuri ofertate ar fi fost subevaluate și că unele soluții tehnice propuse nu ar respecta integral cerințele din documentația licitației. În opinia contestatarului, aceste aspecte ar fi trebuit să determine autoritatea contractantă să respingă oferta sau să solicite verificări suplimentare înainte de desemnarea câștigătorului.
- Citește și Danlin XXL a semnat contractul pentru construirea pasajului la ieșirea din Roman spre Iași
Lista celor 14 motive de neconformitate invocate de Strabag
Contestația austriecilor este una stufoasă, de peste 110 pagini, în care sunt detaliate aspecte tehnice care ar fi neconforme. APIX.ro preia din sesizare sinteza celor 14 motive principalele invocate de Strabag:
- Motivul 1 – Caracterul nefundamentat, nefezabil și neconform al Programului de Lucrări (Graficul Gantt): productivități de excavație imposibil de atins cu resursele declarate, omiterea constrângerilor tehnologice impuse de lucrările de consolidare (inversarea succesiunii săpătură–consolidare) și subestimarea drastică a duratelor lucrărilor de piloți forați Ø1200 mm, cu consecința necorelării Propunerii Tehnice cu Propunerea Financiară.
- Motivul 2 – Aplicarea unor durate standardizate, nefundamentate, pentru execuția căii pe suprastructura podurilor și pasajelor (15 zile uniform, pentru obiecte care diferă ca anvergură de până la 60 de ori).
- Motivul 3 – Aplicarea unor durate standardizate pentru elevațiile pilelor (16 zile) și ale culeelor (20 zile), fără raportare la dimensiunea reală a frontului de lucru și fără defalcarea pe căile separate ale autostrăzii.
- Motivul 4 – Caracterul sistemic al standardizării duratelor pentru activitățile structurale aferente podurilor și pasajelor (radiere, montaj grinzi, plăci de suprabetonare).
- Motivul 5 – Impactul duratelor nefundamentate asupra termenelor asumate și asupra fezabilității ofertei, inclusiv asupra pasajului de pe drumul critic de la km 52+990, aferent sectorului prioritar.
- Motivul 6 – Lipsa resursei tehnologice esențiale (utilajul specializat) pentru execuția piloților de consolidare din material granular (T4) și subevaluarea grosolană a duratei acestor lucrări.
- Motivul 7 – Necorelarea duratelor activităților de piloți forați cu necesarul real de foreze și cu capacitatea de producție declarată în ofertă (suprapunerea fronturilor de lucru și histograma de resurse care nu susține duratele asumate).
- Motivul 8 – Omisiunea protecției hidroizolației pentru podurile/pasajele de tip casetă.
- Motivul 9 – Transformarea solicitării de clarificare a CNIR într-o oportunitate de modificare a ofertei: revizuirea Programului de Lucrări aferent Spațiilor de Servicii a confirmat neconformitatea inițială a ofertei și a încălcat art. 134 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016 și art. 209 din Legea nr. 98/2016.
- Motivul 10 – Material neconform la borduri (omiterea bordurilor din piatră naturală impuse de documentație).
- Motivul 11 – Preț neobișnuit de scăzut, nefundamentat, pentru lucrările de cofrare, raportat la complexitatea tehnologică de execuție.
- Motivul 12 – Neoferarea tablierelor metalice impuse de Studiul de Fezabilitate și prezentarea, în Graficul Gantt, exclusiv a grinzilor prefabricate din beton – modificare nepermisă a soluției tehnice (structurile de la km 52+990 și km 51+116).
- Motivul 13 – Modificarea nepermisă a tipului de mixtură asfaltică la Podul peste Vale (Torent) și Râul Bahlui, km 51+116 – utilizarea BAP16 și MAS16 în locul ATD16 impus de Studiul de Fezabilitate.
- Motivul 14 – Succesiunea de execuție tehnologic imposibilă a peretelui mulat la tunelul artificial tip Cut & Cover de pe Breteaua 1 – Nod Lețcani (km 60).
În prezent, în cazul proiectului de construire a autostrăzii A8 Tg Mureș – Iași – Ungheni sunt contractați circa 275 km, fiind vorba de 11 dintre cele 12 tronsoane. Cea mai mare parte a drumului rapid a fost adjudecată de UMB (peste 178 km), ceilalți constructori fiind Nurol (24,4 km), Ozaltin (23,4 km), Danlin XXL (14,4 km), FCC Construcción (17,7 km) și Itinera (15,5 km – contractul urmează să fie semnat).






