Investiții în trenul metropolitan: după București și Cluj, ar urma Iașul – pentru asta, autoritățile trebuie să facă rapid proiectul

Proiectul de tren metropolitan al Iașului ar putea beneficia de finanțare în următorii 10 ani, conform unui document publicat de guvern, respectiv Planul Investițional pentru Dezvoltarea Infrastructurii țării. Bucureștiul și Clujul au deja asigurată finanțare prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Interesant este că un astfel de proiect la Iași a primit un punctaj total de 62, foarte aproape de Cluj (67,5). Principalele criterii au ținut de: populație, cifra de afaceri, agenți economici, angajați, potențial universitar, pasageri aeroport, înnoptări, timp/congestie și viteza comercială.

• Citește și Noul plan investițional al guvernului: o veste proastă și o veste bună

„Peste 50 de puncte au fost acordate primelor 6 municipii reședință de județ, cu cele mai mari beneficii la implementarea trenului metropolitan. Finanțarea investițiilor pentru implementarea trenului metropolitan se va face în funcție de punctajul obținut la prioritizare în ordinea `primul venit, primul servit`, în funcție de disponibilul financiar”, se arată în planul investițional al guvernului.

• Citește și Trenul metropolitan: care sunt cele trei linii fezabile la Iași?

Cu alte cuvinte, dacă autoritățile din Brașov sau Timișoara vor realiza mai repede un proiect față de Iași, atunci banii – dacă vor exista și alte surse față de PNRR – vor fi direcționați către aceste orașe.

• Citește și Iașul pierde cursa trenului metropolitan înainte de a începe

În planul investițional, sunt oferite și 6 exemple de tren metropolitan, ultimul exemplu fiind al Iașului, în cazul căruia sunt trecute sumar liniile metropolitane propuse de autorități. În cazul altor orașe, exemplul este ceva mai detaliat.

• Citește și În ce condiții ar opera CFR trenul metropolitan la Iași?

„Nodul feroviar Iași asigură legătura spre cinci direcții importante la nivel regional: spre Vaslui (magistrala 600), spre Ungheni, spre Tg. Frumos – Pașcani, spre Hârlău și spre Dorohoi (tabel 2.2.27). Expansiunea socio-economică a municipiului Iași s-a făcut atât pe axa vest-est, cât și pe axa nord – sud, ceea ce creează premisele unei valorificări a căilor ferate existente prin introducerea trenului metropolitan”, se precizează în planul investițional.

În document sunt nominalizate două rute:

• Linia metropolitană S1 Iași: Bârnova (P&R) – Piciorul Lupului – Ciurea (P&R) – Poitiers – Zona comercială Nicolina – Nicolina (P&R) – Iași (P&R) – Canta – Păcurari – Antibiotice (P&R) – Lețcani (P&R) – Movileni – Larga Jijia (P&R).
• Linia metropolitană S2 Iași: Cristești (P&R) – Holboca – Socola (P&R) – Nicolina (P&R) – Iași (P&R) – Canta – Păcurari – Antibiotice (P&R) – Lețcani (P&R) – Podul Iloaiei (P&R) (Tg. Frumos (P&R) – Pașcani).

Față de liniile metropolitane vehiculate la nivel local, lipsește din planul guvernului legătura spre aeroport.

• Citește și Trenul metropolitan: ce rute propune societatea civilă

„Trenul metropolitan reprezintă un sistem feroviar local sau regional de interes economic general în domeniul transportului public de călători care oferă un serviciu de transport în interiorul și în jurul marilor aglomerări urbane, utilizând linii de cale ferată convențională, linii de cale ferată dedicată, o combinație a acestora sau o combinație între linii de cale ferată și cele destinate vehiculelor de tramvai sau metrou. Principala caracteristică a acestuia este legată de independența față de rețeaua de străzi, drumuri naționale sau autostrăzi însă poate prezenta o complementaritate sporită cu acestea. Transportul feroviar metropolitan diferă ca intensitate și este condiționat de extinderea rețelei, de densitatea populației din bazinul de captare, dar și de alte elemente precum orarul cadențat sau relația cu alte moduri de transport”, se arată în planul investițional.

• Trenul metropolitan, așa cum este consacrat în Europa Centrală și de Vest, circulă în interiorul orașului într-un regim de distanțe scurte, cu stații și puncte de oprire dese (în special la intersecția cu marile bulevarde sau la convergența cu alte mijloace de transport public urban – stații de metrou, autobuz, troleibuz, tramvai), iar în afara orașului în regim de tren distanțe medii, cu stații sau puncte oprire mai rare (la intersecția cu drumurile naționale sau județene importante – în care se pot amenaja parcări de tip ”park and ride” sau în apropierea dezvoltărilor rezidențiale, comerciale, de agrement sau logistice). În exemplele europene de tren metropolitan de tip S-Bahn sau RER (Viena, Zurich, Paris, Munchen, Berlin), acestea leagă de cele mai multe ori zonele centrale sau gara principală a marilor orașe (circulând uneori pe rețeaua urbană de metrou), cu localitățile din zona metropolitană, chiar și până la 40 km distanță – este un alt fragment din documentul citat