Licitația pentru restaurarea Casei Buicliu ar putea fi lansată până la sfârșitul acestui an

Proiectul inițiat de Ateneul Național din Iași pentru transformarea Casei Buicliu, din Păcurari, într-un muzeu dedicat copiilor, a obținut toate avizele necesare astfel încât planul urbanistic zonal (PUZ) să poată fi aprobat la finalul lunii august în plenul Consiliului Local (CL)

Primăria a publicat proiectul de hotărâre, imediat după ce Ateneul a primit și avizul unic de la Consiliul Județean (CJ). În 2019, investiția era estimată la un milion de euro, dar, între timp, proiectul urbanistic a suferit o serie de modificări și, foarte probabil, necesarul de fonduri va crește.

• Citește și FOTO Cum va arăta Muzeul Copiilor din Păcurari: proiectul a intrat în faza de avizare

„Restaurarea, consolidarea, refuncţionalizarea prin extinderea imobilului, în vederea readucerii la o imagine anterioară ştiută, considerată de valoare. Eliminarea părţilor de construcţii parazitare, corpurile anexe, care afectează armonia şi unicitatea stilistică de ansamblu”, este una dintre concluziile din proiectul de restaurare.

• Citește și VIDEO/FOTO Primele imagini aeriene cu vestigiile descoperite în parcul din fața Teatrului Național

După aprobarea proiectului urbanistic în plenul CL, Ateneul Național din Iași va putea depune documentația pentru obținerea autorizației de construire. Ulterior, în funcție de disponibilitățile financiare, va fi organizată licitația de lucrări.

• Scurt istoric al clădirii (fragment din PUZ). Casă Buicliu este o casă aparțînând unei familii boierești de secol XIX, având ulterior mai mulți proprietari. Casă este atestată documentar cu testamentul Elenei Bogonos prin care lasă imobilul moștenire fiului, maiorul Demetrie Bogonos, datat 20 martie 1863. Ulterior, într-o desciere a caselor de pe Strada Păcurari realizată de Ion Mitican, un bun cunoascator al istoriei locale, autorul amintește de casă Bogonos din Strada Păcurari, nr. 29, pe care Elena Bogonos o închiriază la 1870. Mai este specificat în scrierile lui faptul că „numărul 29, pe la 1900 îl stapânea căpitanul Andronescu, apoi Gavrilovici, trecând în 1924 la Leon Grimberg, proprietarul unei Fabrici de baticuri”. În 2008 casă adăpostea Biblioteca „G. Ibrăileanu” , o filială a bibliotecii Județene Gh. Asachi, ca mai apoi să fie abandonată, fapt ce duce la o deteriorare majoră a întregii construcții.