Transport feroviar
MVI sesizează Comisia Europeană în cazul investițiilor feroviare din Moldova: marile magistrale nu au încă un calendar finanțat
Asociația Moldova Vrea Infrastructură (MVI) a sesizat Comisia Europeană în legătură cu modul în care sunt programate investițiile feroviare pe principalele magistrale din estul României. Organizația ieșeană cere o evaluare tehnică a Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026–2030, aprobată în august de Guvern, în condițiile în care modernizarea unor sectoare importante din rețeaua TEN-T nu are deocamdată un calendar complet și surse de finanțare identificate.
Demersul a fost transmis Direcției Generale Mobilitate și Transport (DG MOVE) și coordonatorului european al Coridorului Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee. MVI precizează că documentul nu reprezintă o plângere privind încălcarea legislației europene, ci o solicitare de verificare și clarificare tehnică.
- Citește și Analiză MVI: Moldova are trafic intens, dar marile magistrale rămân fără bani în strategia feroviară
În centrul analizei sunt magistralele Ploiești–Bacău–Suceava–Vicșani și Pașcani–Iași–Ungheni, dar și relația Suceava–Apahida. Potrivit memorandumului, Ministerul Transporturilor a comunicat anterior că modernizarea infrastructurii TEN-T Ploiești–Vicșani și Pașcani–Ungheni va fi realizată etapizat, în funcție de identificarea și disponibilitatea surselor de finanțare.
În același timp, Strategia aprobată de Guvern prevede că planul efectiv de finanțare pentru următorii cinci ani va fi stabilit ulterior. Abia în această etapă urmează să fie conturate planul de afaceri al administratorului infrastructurii și planul fezabil de investiții. MVI cere Comisiei să verifice dacă întreg acest mecanism poate asigura respectarea obligațiilor și termenelor europene pentru fiecare sector TEN-T.
Iașul are una dintre cele mai circulate relații feroviare din țară
Unul dintre argumentele invocate în memorandum este traficul existent. Potrivit datelor din Strategie, relația Ploiești Vest–Bacău–Suceava–Vicșani ocupă locul 4 la nivel național dintre cele 35 de relații analizate, cu o medie de 49,7 trenuri/zi. Pașcani–Iași este pe locul 6, cu 46,13 trenuri/zi, iar Mărășești–Tecuci–Iași ocupă poziția 12, cu 26,04 trenuri/zi. Datele sunt sintetizate inclusiv într-o hartă realizată de MVI și anexată documentului trimis la Bruxelles.
Asociația subliniază însă că Strategia nu exclude Moldova de la investiții. Sunt menționate, între altele, circa 318 milioane lei pentru prima etapă a unor lucrări pe Roman–Iași–Frontieră și electrificarea Iași–Frontieră–Ungheni, 215,8 milioane lei pentru trecerea feroviară Vicșani–Vadul Siret și o valoare eligibilă de circa 1,25 miliarde lei pentru Trenul Metropolitan Iași. Problema ridicată de MVI este că aceste intervenții punctuale nu echivalează cu existența unui program finanțat pentru modernizarea integrală a marilor axe feroviare.
În cazul unuia dintre obiectivele majore de investiții din Strategie – B.1 –, cele opt proiecte programate au un necesar estimat cumulat de 28,85 miliarde lei. Proiectului de la Vicșani îi revin 215,8 milioane lei, echivalentul a circa 0,75% din această valoare. MVI avertizează că procentul nu reprezintă totalul investițiilor feroviare din Moldova și nici o alocare bugetară definitivă, fiind folosit doar pentru a evidenția diferențele de amploare dintre proiectele incluse în programare.
O contradicție în documentele Ministerului Transporturilor
Memorandumul semnalează separat o neconcordanță privind cele 45 de secții feroviare propuse pentru închidere. Ministerul Transporturilor a comunicat MVI că nu a emis și nici nu putea emite un „acord de principiu” pentru desființarea liniilor înaintea procedurilor prevăzute de lege și că formularea inițială fusese modificată.
Cu toate acestea, potrivit analizei MVI, forma aprobată a Anexei 5.3 păstrează mențiunea că Ministerul ar fi transmis un asemenea acord pentru toate cele 45 de secții. Printre acestea se află Crasna–Huși și Dolhasca–Fălticeni, două trasee pentru care organizația solicitase conservarea și reevaluarea. MVI cere Comisiei Europene inclusiv clarificarea acestei contradicții și confirmarea că o eventuală închidere va fi precedată de studiile, consultările și aprobările prevăzute de legislație.
- Citește și Bugetul pe 2026 și infrastructura feroviară din Moldova: proiecte aprobate, dar fără finanțare
„Nu solicităm Comisiei Europene o distribuire regională administrativă a fondurilor și nu afirmăm anticipat că a fost demonstrată o încălcare a Regulamentului TEN-T. Solicităm o verificare tehnică serioasă”, spune președintele MVI, Adrian Covăsnianu. Asociația cere, între altele, clarificarea surselor de finanțare și a etapelor pentru Ploiești–Vicșani, Pașcani–Iași–Ungheni și Suceava–Apahida, precum și luarea în calcul a acestor axe în pregătirea planului de lucru al Coridorului Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee.
