Analiză MVI: Moldova are trafic intens, dar marile magistrale rămân fără bani în strategia feroviară

Asociația Moldova Vrea Infrastructură (MVI) critică forma finală a Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026–2030, aprobată de Guvern pe 19 august. Organizația susține că niciuna dintre cele 11 propuneri pe care le-a transmis în perioada de consultare publică nu poate fi identificată în documentul principal sau în anexele relevante.

Una dintre principalele observații vizează distribuția investițiilor pentru modernizarea coridoarelor europene. Strategia estimează un necesar de 28,85 miliarde lei pentru opt proiecte, dar, potrivit calculelor MVI, doar 215,8 milioane lei sunt direcționate explicit spre flancul estic. Suma, echivalentă cu circa 0,75% din total, este prevăzută pentru îmbunătățirea trecerii feroviare Vicșani–Vadul Siret, la frontiera cu Ucraina.

• Consultă analiza integrală a MVI legată de strategia feroviară

Prin comparație, proiectul Craiova–Drobeta-Turnu Severin–Caransebeș are singur un necesar estimat la 21,4 miliarde lei. MVI atrage atenția că modernizarea integrală a principalelor axe feroviare ale Moldovei, magistralele M500 și M600, nu figurează între cele opt mari proiecte cu necesar de finanțare stabilit.

Strategia cuprinde totuși mai multe investiții în regiune. Sunt prevăzute, printre altele, circa 318 milioane lei pentru prima etapă Roman–Iași–Frontieră, care vizează electrificarea Iași–Ungheni, lucrări la poduri, podețe și tuneluri, modernizarea unor treceri la nivel și centralizarea instalațiilor de semnalizare. Trenul Metropolitan Iași apare, la rândul său, cu o valoare eligibilă de 1,25 miliarde lei. MVI subliniază însă că sumele au naturi și stadii diferite și nu reprezintă automat alocări bugetare certe.

• Citește și Trenul metropolitan Iași apare în strategia feroviară a guvernului pe o listă scurtă cu șase proiecte

Lista proiectelor punctuale:

• 318,38 milioane de lei pentru etapa I a proiectului Roman–Iași–Frontieră, respectiv electrificarea liniei Iași–Frontieră–Ungheni;
• 215,8 milioane de lei pentru îmbunătățirea trecerii feroviare Vicșani–Vadul Siret;
• 103,64 milioane de lei pentru modernizarea trecerilor la nivel de pe raza SRCF Galați;
• 27,71 milioane de lei pentru lucrări la poduri, podețe și tuneluri de pe raza SRCF Iași;
• 327,60 milioane de lei pentru lucrări la poduri, podețe și tuneluri de pe raza SRCF Galați;
• un proiect comun pentru centralizarea instalațiilor de semnalizare pe raza SRCF Iași și Galați, cu un necesar total indicat de 915,72 milioane de lei;
• proiectul Trenului Metropolitan Iași, cu o valoare eligibilă indicată de 1,25 miliarde de lei.

„Strategia precizează că sumele estimate nu constituie angajamente imediate de finanțare de la bugetul de stat. Prin urmare, acestea nu pot fi însumate automat și prezentate drept o alocare bugetară certă pentru regiunea Moldovei”, potrivit MVI.

Asociația remarcă și faptul că Pașcani–Iași–Ungheni apare între proiectele prioritizate ale rețelei primare, cu lucrări de modernizare și electrificare parțială, dar fără un necesar de finanțare pentru execuție și fără un calendar similar marilor proiecte din alte regiuni.

• Citește și UMB va construi un campus mixt pe 200 ha: locuințe, școli, parcuri, drumuri, căi ferate și zonă industrială

Datele incluse chiar în Strategie arată, în același timp, un trafic feroviar important în Moldova. Relația Ploiești Vest–Bacău–Suceava–Vicșani ocupă locul patru la nivel național, cu aproape 50 de trenuri/zi, iar Pașcani–Iași este pe locul șase, cu peste 46 de trenuri/zi.

MVI reclamă și o contradicție în cazul liniilor propuse pentru închidere. Ministerul Transporturilor a comunicat asociației că formularea privind existența unui „acord de principiu” pentru 45 de secții urma să fie eliminată. În Anexa 5.3 aprobată de Guvern, formularea apare însă în continuare, iar pe listă se regăsesc inclusiv Crasna–Huși și Dolhasca–Fălticeni. Asociația cere Ministerului să explice neconcordanța, să corecteze anexa și să clarifice statutul celor două linii.

„Am depus 11 propuneri fundamentate, cu trasee, date și temeiuri legale. Nu cerem tratament preferențial, ci o dezvoltare echilibrată și respectarea rolului strategic pe care estul României îl are în relația cu Republica Moldova și Ucraina. În cazul liniilor propuse pentru închidere, Ministerul ne-a comunicat că formularea privind «acordul de principiu» a fost corectată, însă forma aprobată a Anexei 5.3 o păstrează. Solicităm explicarea imediată a acestei contradicții, corectarea anexei și clarificarea statutului secțiilor vizate”, a declarat președintele MVI, Adrian Covăsnianu.

• Citește și Se pun bazele unei căi ferate electrificate Iași – Chișinău: proiect comun al României cu R. Moldova

Lista celor 11 propuneri formulate de MVI:

• recunoașterea și modernizarea etapizată a coridorului Iași–Vaslui–Bârlad–Tecuci–Galați;
• analizarea unui coridor feroviar complementar Est–Vest Odesa–Basarabeasca–Cantemir/Fălciu–Bârlad–Tecuci–Adjud–Onești–Brașov/Sighișoara;
• conservarea secției Crasna–Huși până la evaluarea oportunității unei conexiuni transfrontaliere;
• finanțare și calendar pentru electrificarea și creșterea capacității liniei Iași–Socola–Ungheni, inclusiv analizarea dublării integrale sau selective;
• crearea unui portofoliu regional de căi ferate cu potențial turistic și cultural;
• constituirea unui program-cadru pentru modernizarea coridorului feroviar al Moldovei M500–M600;
• tratarea unitară a relației Suceava–Ilva Mică–Beclean–Dej–Cluj-Napoca;
• includerea competențelor de planificare teritorială, mobilitate urbană și GIS în proiectele de tren metropolitan;
• alinierea programării pentru Pașcani–Iași–Ungheni la obiectivele rețelei centrale TEN-T;
• reevaluarea și conservarea secției Dolhasca–Fălticeni;
• dezvoltarea unor hub-uri logistice și terminale intermodale strategice la Iași–Socola/Cristești Jijia, Galați–Barboși și Suceava.