O lege obligă Iașul să înființeze benzi unice, zone cu restricții pentru mașini și taxe pentru șoferii care au vehicule poluante

Legea privind mobilitatea urbană durabilă a fost adoptată de către Parlament zilele trecute, iar săptămâna viitoare va fi promulgată de către președintele țării: actul normativ obligă orașele mari să adopte măsuri clare și la termene bine definite pentru încurajarea mobilității urbane.

De exemplu, devin obligatorii măsuri precum: instituirea de benzi unice, extinderea unor zone pietonale, restricţii de acces pentru unele categorii de maşini în anumite zone, asigurarea unui transport public accesibil şi predictibil, construirea de terminale intermodale de călători şi marfă, măsuri de „calmare a traficului” şi alte astfel de proiecte.

• Descarcă legea în forma aprobată de Parlament și trimisă la președintele țării pentru promulgare

Benzi unice acolo unde autobuzele circulă cu mai puțin de 15 km/h

Un principiu al legii constă în „dezvoltarea orientată spre transportul public” (DOT). „Prin acest principiu se înţelege proiectarea şi realizarea spaţiilor urbane şi periurbane pentru a integra comunităţi, activităţi, clădiri şi spaţiul public, cu asigurarea unor conexiuni facile prin mersul pe jos şi cu bicicleta, precum şi prin asigurarea unor conexiuni şi servicii de transport public eficiente către restul oraşului”, se arată în actul normativ.

• Vezi cum s-a derulat procesul de aprobare a legii în Parlament

De exemplu, străzile trebuie proiectate cu benzi unice pentru transport, piste pentru biciclişti sau prin reducerea limitelor de viteză stabilite pentru autovehicule pe anumite sectoare de drum, dar cu obligaţia de a asigura o „reţea ciclistă completă, cu elemente de umbrire adecvate, suprafeţe netede şi parcare securizată”. În ceea ce priveşte transportul public, o ţintă care trebuie atinsă până în 2030 este ca cel puţin 60% din populaţie să se afle la mai puţin de 500 de metri distanţă de o linie de transport unde frecvenţa maximă este de 20 de minute. „Staţiile de autobuz, troleibuz şi tramvai din interiorul localităţilor să fie amplasate în zone atractive, la distanţă de cel mult 400 m faţă de alta”, se mai arată în actul normativ.

• APIX.ro a mai relatat pe acest subiect la momentul intrării proiectului legislastiv în dezbatere parlamentară – vezi și Mobilitatea urbană, reglementată prin lege: ce obligații vor avea primăriile? Benzi unice, sisteme SMART, zone cu emisii zero [document]

În cazul şcolilor, serviciilor medicale şi cele comunitare, astfel de clădiri trebuie să fie pe o rază de cel mult 300 metri faţă de staţie de transport. „Municipiile reşedinţă de judeţ au obligaţia să instituie, până la data de 31 decembrie 2025, benzi dedicate transportului în comun, în baza prevederilor planului de mobilitate urbană durabilă, pentru liniile de transport public cu o viteză medie de deplasare mai mică de 15 km/h”, este o altă prevedere a legii care va da cu siguranţă bătăi de cap Primăriei Iaşi. Contactat telefonic, şeful CTP Cristian Stoica nu a putut estima câte trasee din Iaşi ar urma să fie afectate de o asemenea măsură, dar este cert că astfel de provocări vor fi pe trasee din Păcurari, Bucium, Copou, Mircea cel Bătrân – Galata, Centru etc., respectiv în acele zone unde, în special la orele de vârf, mijloacele de transport se deplasează cu o viteză redusă.

• Citește și „Cartierul inteligent”: 80% din mobilitate este dedicat pietonilor, bicicliștilor și transportului public

„Această lege, aşa cum aţi descris-o, nu pare a ţine cont de trama stradală – pe străzi subdimensionate, cele cu o bandă pe sens, singura soluţie pentru a putea fi introdusă o bandă dedicată transportului public ar fi doar dacă acea stradă devine sens unic. Pe străzi cu minimum 2 benzi pe sens pot fi introduse benzi unice, dar trebuie luaţi în considerare şi alţi factori”, a comentat directorul CTP Iaşi. În completarea acestei legi, obligaţia pentru benzi dedicate vine şi în contextul accesării de fonduri europene pentru achiziţia de tramvaie şi autobuze. Programe ca PNRR, POR şi viitoare programe regionale obligă autorităţile ca, în cazul unor astfel de achiziţii, să asigure pentru aceste mijloace şi benzi unice.

• Citește și Cum apare Iașul în viitorul program de transport, cu finalizare în 2029 și cu un buget de minimum 10 miliarde euro

Altă obligaţie: zone cu restricţii sau taxe pentru maşini

Un capitol separat al legii face referire la aşa-numitele „zone cu nivel scăzut de emisie” (ZNSE). Astfel de zone pot fi de două tipuri: cu tarife de acces sau doar cu reguli de acces. În primul caz, vor putea fi instalate bariere, iar şoferii vor trebui să achite o taxă, iar, în a doua situaţie, nu vor fi bariere sau taxe, dar poliţia locală va face controale în mod aleatoriu (şi va aplica amenzi). „În interiorul perimetrului ZNSE este permis accesul doar pentru autovehiculele care îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii: respectă standardele de emisii ale zonei; achită tariful aferent zonei, dacă este cazul; sunt exceptate sau beneficiază de reducere de până la 100% de la plata taxei”, se precizează în actul normativ.

• Citește și Primăria vrea inel pietonal suprateran în intersecția din Podu Roș

Astfel, şoferii care conduc maşini cu nivel scăzut de emisii (pragurile urmează să fie definite în ghiduri) vor putea circula liber prin astfel de zone, în timp ce şoferii cu maşini poluante trebuie să achite o taxă sau nu vor avea acces deloc (în funcţie de tipul de ZNSE stabilit de autoritatea locală, prin decizia consiliului local). Iaşul se numără printre cele 13 aglomerări urbane din ţară care au obligaţia să reglementeze astfel de zone până la finalul anului 2025. Regulile de acces şi modul de aplicare a tarifelor vor fi reglementate în maximum 6 luni prin intermediul unui ghid comun care va fi elaborat de către Ministerul Transporturilor şi Ministerul Mediului. Celelalte 12 aglomerări sunt: Bacău, Baia Mare, Brașov, Brăila, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Pitești, Ploiești și Timișoara.

Jumătate din parcul CTP va trebui să fie fără emisii

Actul normativ prevede şi o reducere treptată a mijloacelor de transport poluante din parcul operatorului public de transport. Termenele stabilite sunt: 2025 (cel puţin 5% din parcul de vehicule să fie cu emisii zero), 2028 (cel puţin 10%), 2031 (cel puţin 20%), 2034 (cel puţin 30%), 2037 (cel puţin 40%) şi 2040 (cel puţin 50%). Tot la capitolul transport public, Iaşul va avea obligaţia de a asigura, până în decembrie 2027, un sistem inteligent de transport care să cuprindă următoarele elemente: management, planificare a călătoriilor, informare a călătorilor, constatare a abaterilor, bilete electronice, management al parcărilor şi centre de date urbane de mobilitate în format deschis. Având în vedere că la Iaşi a fost înfiinţată o asociaţie de transport metropolitan, aceste sisteme vor trebui implementate, conform actului normativ, şi în toate comunele care fac parte din asociaţie.

• Citește și Anul 2023: ce investiții publice importante pentru Iași vor începe în acest an?

Un alt capitol al legii face referire la măsuri pentru amenajarea unor terminale intermodale. Până în 2030, Primăria va trebuie să asigure astfel de terminale pentru călători în principal în zonele de intrare în oraş, iar, până în 2040, va trebui construit un terminal de marfă. În ceea ce priveşte măsurile de „calmare a traficului”, actul normativ enumeră doar câteva principii generale de fluidizare a circulaţiei în interiorul oraşelor, dar acestea sunt cu titlul de recomandare, fiind prevăzută o singură obligaţie în mod clar, respectiv stabilirea de intervale orare pentru vehiculele de transport marfă.

Proiectul de lege a fost iniţiat de Guvern

Legea privind mobilitatea urbană durabilă a fost iniţiată de guvernul condus de Nicolae Ciucă şi a fost aprobată cu o largă majoritate în Parlament. În expunerea de motive se arată că, deşi principiile unei mobilităţi urbane inteligente sunt implementate în oraşe europene de mai bine de două decenii, acest concept a început să câştige „teren” în ţara noastră abia în ultimii ani. „Scopul prezentei legi este de a stabili condiţiile necesare pentru un sistem de mobilitate durabil, echitabil, eficient şi incluziv pentru realizarea unor condiţii mai bune de mobilitate în zonele urbane şi rurale, reducerea gazelor cu efect de seră din transporturi şi pentru creşterea siguranţei rutiere în zonele urbane, utilizând soluţii verzi şi digitale”, se arată în expunerea de motive. 

*Notă – Articol apărut și în Ziarul de Iași