HARTĂ Traseul centurii Iașului pe care vrea să o înființeze Consiliul Județean

Consiliul Județean (CJ) vrea o nouă centură ușoară a municipiului Iași. În acest sens, plenul CJ va dezbate în ședința de joi înființarea unei noi variante ocolitoare care să tranziteze teritoriul comunelor limitrofe: Popricani, Rediu, Lețcani, Horlești, Voinești, Mogoșești, Ciurea, Bârnova, Tomești și Holboca.

• proiectul nu este o noutate și are un puternic iz electoral, în contextul candidaturii actualului șef al CJ Maricel Popa pentru un nou mandat. În 2013, fostul președinte al Consiliului Județean Cristian Adomniței iniția un proiect similar, cu un traseu aproape identic, pe care îl intitula „centura metropolitană”

Proiectul vehiculat acum nu are o sursă de finanțare clară, ci doar o speranță de obținere de fonduri europene. De fapt, în plenul CJ, vor fi votate o denumire („centura de trafic ușor a Iașului”) și o actualizare a devizului de lucrări – nu e clar care e fundamentul – pentru modernizarea unor drumuri județene.

Actualul proiect, față de cel inițiat de Adomniței acum circa opt ani, are un traseu de peste 73 km cu un necesar estimat de finanțare de 45 milioane euro. Cel promovat de fostul șef al CJ avea 60 km și un necesar de 18 milioane euro.

„Centura ușoară” imaginată în prezent de Consiliul Județean (CJ) nu prevede realizarea unui drum nou, ci modernizarea unor drumuri județene actuale. Dintre cei 73 km ai axei rutiere, circa 17 km sunt drumuri comunale pe care CJ vrea să le preia în proprietate.

În baza informațiilor din cele două proiecte de hotărâre, APIX.ro a făcut o simulare pe Google Maps pentru a evidenția traseul:

Traseul imaginat de CJ este următorul:

• tronson I: Vânători – Lețcani (16,3 km)
• tronson II: Lețcani – Cogeasca – Cucuteni – Scoposeni – Horlești – Lungani – Voinești (format acum din drumuri comunale, 16,5 km)
• tronson III: Voinești – Mânjești – Budești – Piciorul Lupului – Ciurea (18,7 km)
• tronson IV: Ciurea – Bârnova – Tomești – Holboca – limită mun. Iași (cu legătură apoi pe str. Aurel Vlaicu, 21,5 km)

Notă. Distribuția pe tronsoane a „centurii ușoare” este alta în proiectele de hotărâre ale CJ, dar APIX.ro a ales această variantă pentru o mai bună înțelegere a continuității traseului.

De remarcat că proiectul CJ se oprește la limita municipiului Iași în punctul de unde este prevăzută, în analizele Guvernului, varianta nord a actualei centuri a Iașului/autostrada Ungheni – Iași – Târgu Neamț.

„Tronsoanele de drum propuse modernizării asigură conectivitatea la rețeaua TEN-T prin accesul direct pe care drumul județean DJ 248 B (Vânători – Lețcani, n.r.) îl are la drumul european E58 (DN28), parte din coridorul pan-european 5 și accesul direct pe care drumul județean DJ 248 D (Ciurea – Holboca, n.r.) îl are la drumul european E581 (DN24), parte din coridorul pan-european 9”, se arată în proiectul de hotărâre al CJ.

Cel mai probabil, precizarea privind conectivitatea este menită să justifice intenția CJ de a atrage fonduri europene: UE pune la dispoziție bani în următoarea programare pentru modernizarea de „legături rutiere secundare reabilitate și nou construite către rețeaua rutieră și nodurile TEN-T”, după cum se arată în prima versiune a Programului Operațional Regional 2021 – 2027, consultată de APIX.ro. Este vorba despre axa prioritară 4 care mai prevede și „dezvoltarea de soluții pentru decongestionarea/fluidizarea traficului (pasaje, variante ocolitoare, extinderi la 4 benzi, măsuri de siguranță)”.

Astfel, aparent, proiectul CJ ar putea îndeplini condițiile de finanțare.

„Modernizarea acestor drumuri județene ar decongestiona traficul rutier în intravilanul localității Iași și ar duce la o conservare a imobilelor de pe traseul de tranzit și nu în ultimul rând ar conduce la facilitatea legăturilor între localităților limitrofe”, se mai arată în proiectul de hotărâre.

Totuși, nu e clar în ce măsură poate CJ să dispună înființarea unei „centuri ușoare” a Iașului – atribuirea acestei denumiri face obiectul unuia dintre cele două proiecte de hotărâre – atât timp cât Iașul are, cel puțin la nivel teoretic, o altă centură cu un alt traseu.

Traseul propus astăzi de CJ Iași nu este o noutate: același traseu a fost invocat de către fostul șef al CJ Cristian Adomniței, în 2013, ca idee pentru înființarea unei „centuri metropolitane”. Ulterior, proiectul a fost intitulat drept „axa 3 strategică de transport” și a fost „prins” în diverse strategii ale CJ pe reabilitare de drumuri.

Propunerea lui Adomniței era ca finanțarea pentru centura metropolitană să fie asigurată din fondurile pe care Iașul le-a avut la dispoziție în calitate de Pol de Creștere prin intermediul POR – în schimb, toți banii au fost absorbiți la nivelul municipiului Iași, deși Zona Metropolitană era eligibilă la finanțare.

De exemplu, în Masterplanul de drumuri județene 2014 – 2020, axa 3 are un traseu de 60 km față de 73 km în planurile actuale ale CJ.