Iașul, pe lista neagră a Comisiei Europene în privința poluării

Iașul apare pe o listă scurtă de orașe din țară din cauza cărora România riscă să fie sancționată la Curtea europeană de Justiție. Comisia Europeană a trimis un prim avertisment în acest sens, iar autoritățile, inclusiv Primăria Iași, au termen 4 luni pentru remedierea deficiențelor.

APIX.ro redă comunicatul Comisiei Europene în integralitatea lui:

Comisia solicită României să respecte cerințele Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa și să măsoare, să informeze publicul și să raporteze în mod fiabil cu privire la gravitatea poluării aerului. În particular, România nu a respectat valorile-limită pentru dioxidul de azot (NO₂) în aglomerările București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara și nu a luat măsuri corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depășire. Comisia solicită de asemenea clarificări cu privire la monitorizarea corespunzătoare a concentrațiilor de dioxid de azot (NO₂) într-una dintre aglomerări (București). Prezența unor concentrații ridicate de NO₂ implică riscuri pentru sănătatea umană. Prin urmare, Comisia a decis astăzi să trimită României o scrisoare de punere în întârziere, acordându-i un termen de patru luni pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficiențelor identificate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Deșeuri: Comisia îndeamnă insistent România să pună în aplicare hotărârea Curții privind neînchiderea depozitelor de deșeuri ilegale

Comisia îndeamnă insistent România să închidă, să etanșeze și să restaureze din punct de vedere ecologic un număr de 48 de depozite ilegale de deșeuri și să se conformeze hotărârii Curții de Justiție a UE din 18 octombrie 2018. În temeiul Directivei-cadru privind deșeurile, statele membre au obligația de a recupera și elimina deșeurile într-un mod care să nu pericliteze sănătatea umană și mediul, interzicând abandonarea, descărcarea sau evacuarea necontrolată a deșeurilor. România avea obligația de a închide și a reabilita depozitele de deșeuri neconforme (depozite de deșeuri municipale și industriale) până la 16 iulie 2009. Din cauza progreselor lente, Comisia a înaintat această chestiune Curții de Justiție a Uniunii Europene în februarie 2017. Hotărârea Curții se referă la 68 de depozite de deșeuri, dintre care doar 20 au fost închise definitiv până în prezent. Până în ianuarie 2020, cea mai mare parte a lucrărilor necesare pentru închiderea, etanșarea și regenerarea celorlalte 48 de depozite de deșeuri nu fuseseră încă planificate, aprobate sau demarate. În consecință, ca urmare a hotărârii Curții, Comisia adresează o scrisoare de punere în întârziere. România are la dispoziție patru luni pentru a remedia situația.

Context

Prezentare generală pe domenii de politică

Prin pachetul periodic de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană continuă demersul juridic împotriva statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile care le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Principalele decizii adoptate de Comisie sunt prezentate mai jos, grupate pe domenii de politică. Totodată, Comisia închide 70 de cazuri în care diferendele cu statele membre vizate au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii de către Comisie.

La 30 ianuarie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat epidemia de COVID-19 o „urgență de sănătate publică de importanță internațională”, iar la 11 martie a calificat-o drept pandemie. Deși Comisia a arătat clar că va continua să aplice procedurile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în cazurile pe care le consideră necesare, ea a recunoscut, de asemenea, că pandemia de COVID-19 și măsurile corespunzătoare de combatere a pandemiei au pus la grea încercare administrațiile naționale. În special în anumite cazuri, criza poate afecta și capacitatea administrațiilor statelor membre de a asigura punerea în aplicare a legislației UE. Ținând cont de cele de mai sus, Comisia a informat recent statele membre că au fost prelungite perioadele de timp pentru trimiterea răspunsurilor la actualele proceduri în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, lansate de la începutul anului. Iar astăzi, s-a decis să se ofere statelor membre posibilitatea de a răspunde fiecărei scrisori de punere în întârziere și fiecărui aviz motivat din prezentul pachet de proceduri în termen de patru luni, în locul celor două luni obișnuite.

Pentru mai multe informații privind procedura UE în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea textul integral al MEMO/12/12. Pentru mai multe detalii referitoare la toate deciziile luate, consultați registrul deciziilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor.